Candidatul independent la prezidențiale Victor Ponta a recunoscut miercuri, într-un podcast, că a inundat sate românești când era premier pentru a salva Belgradul de debitele crescute ale Dunării.
UPDATE
Candidatul independent la prezidențiale Nicușor Dan cere ca “suveranistul Victor Ponta să explice românilor de ce pune Serbia pe primul loc când alege unde să producă pagube Dunărea, când alege cetățenia și când alege unde să-și ascundă prietenii fugari urmăriți de justiția din România”.
De asemenea, acesta îi cere lui Marcel Ciolacu publicarea și desecretizarea tuturor documentelor care stau la baza deciziilor luate de prim-ministrul Victor Ponta în momentul inundațiilor din 2014.
“Românii au dreptul să cunoască, transparent, pe ce s-a bazat hotărârea lui Victor Ponta de a inunda satele românești de pe malul Dunării”, a mai scris primarul Capitalei.
+++
Ponta a spus că în 2014 a dat un ordine pentru a inunda sate românești și a fost recompensat cu cetățenia sârbă. De menționat că el vrea să renunțe la cetățenia țării vecine, totul într-un scop electoral, dat fiind că sondajele îl clasează pe locul II în intenția de vot la prezidențiale.
Întrebat de ce și-a luat cetățenia sârbă, Ponta a spus: “Mi-au dat-o pentru că i-am ajutat cu o chestie extraordinară, pe care o să o scriu în cartea mea de memorii. În timpul inundațiilor (din 2014 – n.r.), am dat eu ordin peste structurile românești să deschidă valea de la Porțile de Fier și în felul ăsta nu s-a inundat Belgradul, s-a inundat doar o suburbie, dar, dacă nu deschideam Porțile de Fier, se inunda Belgradul.”
El a mai spus că “ai noștri” nu au vrut să deschidă barajul pentru că se inunda partea românească, dar “am vorbit cu ISU, am mutat oamenii, am dat despăgubiri repede, nu ați aflat nimic voi, presa”.
Apoi continuă Ponta: “M-am trezit la 12 noaptea, i-am chemat la 12 noaptea, era într-o vineri noapte, i-am chemat la Guvern pe toți. Dimineața la 05:00 au fost jandarmi, ISU, toată lumea la satele românești de pe clisură, cred că pe Dinescu (poetul Mircea Dinescu are casă pe clisura Dunării – n.r.) l-am inundat atunci și de aia acuma nu mă cheamă să-nvârt și eu un ciolan, că el e întotdeauna cu ciolanul. I-am dat despăgubiri mai multe decât face coșmelia lui. Băi, e Belgradul! E Belgradul unde Iancu de Hunedoara l-a bătut pe Mahomed Cuceritorul. Cum să zic, da, mă, inundați Belgradul ca să salvăm cetatea lui Dinescu? Crama lui Dinescu… Las’ că s-a refăcut crama, e foarte bună. Cam așa fost”.
Discuția, la minutul 45.05
După această dezvăluire, premierul Marcel Ciolacu, care în 2014 era consilierul lui Ponta, a spus că nu el nu ar fi luat o astfel de decizie.
“A fost o decizie guvernamentală luată de prim-ministrul Victor Ponta. Când ești prim-ministru, iei decizii câteodată mai greu de explicat. Din punctul meu de vedere, nu aș fi luat această decizie”, a spus, la Zalău, Marcel Ciolacu.
+++
Pozând așa cum îi este caracteristic într-o victimă, Victor Ponta a scris joi pe Facebook faptul că “sunt pregătit pentru toate atacurile murdare și disperate ale Rețelei
“Nimic și nimeni nu mă poate intimida sau opri din drumul meu acum. Nu voi organiza <înjunghieri> pe la spate, ca la USR, și nici nu mă voi ascunde de dezbateri în spatele fustelor unei jurnaliste dominate de propriile frustrări freudiene! Voi continua să le prezint românilor proiectele serioase prin care să ieșim din criza actuală, să le redăm demnitatea și siguranța pentru viitor”, a scris acesta.
Ponta spune că românii trebuie să știe că în 2014 au avut loc cele mai mari inundații din ultimii 120 de ani din Europa, care au produs victime și distrugeri uriașe, iar în România, din fericire, el a luat, alături de specialiști, măsurile necesare, iar viața niciunui român nu a fost în pericol.
“Pagubele materiale minime au fost imediat reparate, iar despăgubirile au fost acordate. În același timp, România, ca un bun vecin, a ajutat țările aflate în pericol. Un lider ia decizii rapide și corecte – și asta am făcut! Cei care acum mă acuză cu ură oarbă lucrau, în 2014, alături de mine în Guvern! Împreună am protejat românii și am ajutat vecinii! Și așa trebuie să facem și în continuare! Un Părinte drag și înțelept mi-a trimis în această dimineață niște cuvinte potrivite:
Inundațiile din 2014
În luna mai 204, Dunărea s-a situat peste cotele de inundație la stațiile hidrometrice Calafat, Bechet, Corabia, Turnu Măgurele și Zimnicea și avea un debit de 12.700 metri cubi pe secundă la intrarea în țară, peste media multianuală a lunii mai (7.250 metri cubi pe secundă). În ciuda debitului foarte mare, autoritățile de atunci susțineau că nu exista la acel moment risc major de inundații pentru populație și locuințe, potrivit Viata-Libera.ro
Apele revărsate ale Dunării au inundat, în două zile, sute de hectare de culturi agricole, pășuni și pădure în localitățile doljene Bechet, Piscu Vechi, Desa și Cetate, scria, în 2014, agroinfo.ro.
Sursa citată mai sus scria că ISU Dolj a transmis că circulația autoturismelor prin portul Bechet a fost restricționată, acestea fiind redirecționate către Vama Calafat și Vama Giurgiu. În ceea ce privește pagubele produse până la un punct în Dolj, în comuna Cetate au fost inundate peste 50 ha culturi agricole, iar în comunele Piscu Vechi, Desa și Cetate au fost inundate peste 700 ha de pășuni și 810 ha de pădure.
Sute de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele, după ce apa le-a distrus parțial sau în totalitate, iar mii de forțe de ordine au acționat în zonele afectate. Apa a luat cu ea și vieți omenești, mai multe persoane fiind neputincioase în fața urgiei. Inundațiile au produs pagube estimate la milioane de euro.
Plenul Parlamentului European a votat atunci raportul eurodeputatului Siegfried Mureșan care a adus 8,5 milioane de euro în România, despăgubiri pentru inundațiile din 2014, scrie Adevarul.ro.
Ajutorul provine din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost creat special pentru a sprijini statele membre și cele candidate afectate de catastrofe naturale majore.
Banii europeni au acoperit acoperi parțial cheltuielile autorităților române cu operațiunile de urgență. De asemenea, o parte din acești bani s-au alocaat pentru sprijinea reconstrucției infrastructurii rutiere sau energetice afectate de viituri, dar și pentru consolidarea celei de prevenție.