
Procurorii DIICOT au efectuat luni dimineață percheziții la 65 de locații din România și Monaco în cadrul dosarului Nordis.
Dintre acestea, 63 se află în municipiul București și în județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova. Este vorba despre un dosar penal ce vizează constituirea unui grup infracțional organizat, delapidarea cu consecințe deosebit de grave, spălarea banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu implicații grave și stabilirea de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor în mod fraudulos, având ca rezultat obținerea nelegală de sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de către bugetul general consolidat, toate acestea în formă continuată, conform unui comunicat de presă DIICOT.
Este demn de menționat că, în timp ce perchezițiile se desfășurau, Laura Vicol a postat pe Facebook mesajul “A început spectacolul!”.
Conform dezvăluirilor G4Media, premierul Marcel Ciolacu ar fi efectuat multiple zboruri cu un avion privat, iar unele dintre aceste zboruri ar fi fost plătite de una dintre companiile grupului – Nordis Travel, unul dintre acționarii Nordis fiind soțul fostei deputate PSD, Laura Vicol.
Premierul a negat inițial utilizarea avioanelor private, dar ulterior a admis că a avut “o aroganță”, susținând că biletele au fost achitate de el. El a promis să ofere dovezi, dar a prezentat doar trei facturi pe TikTok.
Facturile prezentate de Marcel Ciolacu conțin informații ce sugerează că este puțin probabil ca acestea să fi fost emise în anul 2022, perioada în care au avut loc zborurile cu avionul privat, conform site-ului de specialitate BoardingPass.
Luna trecută, Laura Vicol, care nu a mai fost inclusă pe listele PSD pentru alegerile parlamentare din decembrie 2024 din cauza scandalului, a admis că a zburat împreună cu Marcel Ciolacu în avioane private și a declarat că demisia ei din PSD nu a fost voluntară.
Până în prezent, cercetările au identificat 72 de suspecți (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), demonstrând că, începând din 2018, “trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențiind operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat, precum și stabilirea cu rea-credință a taxelor (TVA), ceea ce a dus la obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, ori compensări datorate bugetului general, cauzând prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat”, se menționează în comunicat.
DIICOT precizează că fondurile financiare obținute în mod ilicit au fost supuse spălării banilor.
Investigațiile au relevat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost compus din persoane apropiate liderilor (în relație de rudenie sau prietenie), care s-au alăturat grupului și l-au sprijinit activ, sub controlul și îndrumarea acestora. Ultima categorie a contribuit la sprijinirea grupului infracțional organizat, având sarcini legate de întocmirea documentației aferente operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentelor, intabulării sau consultanței juridice (notari și avocați) și încasarea sumelor de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diverse justificative.
Actele de urmărire penală au condus la constatările că, între 2019-2024, liderii grupului infracțional, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți aproximativ 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro) sub formă de avansuri pentru promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare și contracte de vânzare-cumpărare (pentru apartamente, parcări și mobilier).
Fondurile astfel obținute au fost de regulă delapidate într-un interval scurt de timp, prin transferuri către membri ai grupului infracțional, societăți afiliate structurii criminale, plata salariilor, dar și cheltuieli voluptorii, în valoare de circa 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.
În cele mai multe cazuri, externalizarea fondurilor s-a realizat pe baza unor documente justificative care să ofere aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani au fost scoase din patrimoniul societăților (avansuri, dividende, restituiri de împrumuturi, cesiuni de părți sociale, iar înființarea și/sau preluarea zeci de societăți a fost utilizată pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente provenite din avansurile clienților să fie externalizate sub aparența unor contracte de prestări de servicii sau achiziții de bunuri). Indiferent de modul de manipulare, banii au fost în final redirecționați către conturile membrilor grupului și retrași în numerar.
Pe parcursul aceleași perioade, “suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare-cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, fie direct fie indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase, inclusiv finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către clienți, afirmarea unor vânzări masive și amânarea nejustificată a semnării contractelor, presând clienții să accepte condiții defavorabile și invocând impedimente inexistente”, afirmă procurorii DIICOT – Structura Centrală.
Fraudele comise de membrii grupului de criminalitate organizată în relațiile cu clienții au inclus și vânzarea imobilelor către alte persoane, impunerea semnării contractelor de vânzare-cumpărare sub condiții suplimentare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pentru perioade lungi, intenția de a utiliza apartamentele pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terți sau membri ai grupului fără informarea clienților, interdicția de notare a promisiunilor de vânzare-cumpărare și asumarea unor obligații de a nu face comentarii publice asupra relațiilor contractuale, sub sancțiunea plății unor daune mari, descurajând astfel demersurile legale ale clienților.
Suspecții au recurs la recompartimentarea imobilelor pentru a complica identificarea apartamentelor incluse în promisiunile de vânzare, obstructionând accesul clienților în șantiere pentru a verifica progresul lucrărilor și vânzând în bloc un număr mare de apartamente către societățile proprii, urmată scurt timp de anularea vânzării, cu scopul de a nu livra imobilele către clienți.
Astfel, membrii grupului de criminalitate organizată au provocat pagube materiale semnificative clienților, în paralel cu obținerea de foloase financiare nejustificate.
De asemenea, liderii grupului infracțional au ordonat, în mod repetat, efectuarea în documentele contabile ale firmelor suspecte de operațiuni fictive de achiziții, având ca scop micșorarea bazei impozabile și deducerea ilegală a TVA-ului.