
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că nu este momentul să renunțăm la centralele pe cărbune până nu avem alternative viabile. Pe termen lung, soluția ideală este reprezentată de centralele nucleare.
“România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, cu aceste priorități în ordine. Tranziția trebuie să continue, dar într-un mod inteligent, fără a compromite securitatea sau prosperitatea cetățenilor noștri. Nu este înțelept să susținem o terapie de șoc, deoarece riscă să afecteze economia europeană, o entitate care oricum suferă. Aceasta a fost poziția mea în primul mandat ca ministru al energiei și rămâne aceeași și acum. Mă surprinde faptul că unii consideră că mesajele mele despre
El susține că “aceste realități sunt din ce în ce mai recunoscute în Europa.”
“Donald Tusk a subliniat ieri necesitatea unei campanii extinse de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, evidențiind importanța scăderii prețurilor la energie pentru competiția companiilor europene pe piețele globale. Nu are rost să protejăm mediul dacă în același timp ajungem la un colaps economic. Recent, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a reiterat la Davos aceeași necesitate de a reduce prețurile la energie, pentru a menține competitivitatea economiei europene, care se va intensifica,” a continuat ministrul.
Cheia unei tranziții de succes, conform lui Burduja, este simplă:
1. Producția de energie sigură și ieftină. Nu trebuie să abandonăm centralele pe cărbune până nu avem alternative — pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.
2. Investiții în stocare, pentru a utiliza energia verde și în perioadele fără soare sau vânt.
3. Investiții în rețele, pentru a crea o piață europeană unică și funcțională și pentru a integra mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori).
4. Să utilizăm echipamente fabricate în România și în Europa, nu să subvenționăm producția din alte colțuri ale lumii cu fonduri europene.
“Noi deja facem ceea ce trebuie pentru a deveni nu doar producători de energie, ci și de echipamente moderne, pentru a nu depinde de alții. Am semnat șapte contracte de finanțare, în valoare totală de aproximativ 169 milioane EUR, acoperind o capacitate de peste 5 GW. Este vorba despre producția de componente pentru bateriile de stocare, producția de baterii de stocare sau producția de panouri fotovoltaice și componentele acestora, toate realizate în România. În timp ce Uniunea Europeană se grăbește să devină lider global în decarbonizare prin Green Deal, realitatea economică globală sugerează că acest model ar putea conduce la pierderea competitivității și a relevanței economice. 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea acestora în loc să investească în fabricarea lor locală, asumându-și astfel riscurile în zona de securitate energetică,” a mai adăugat Sebastian Burduja.
Dânsul reiterează că prețurile ridicate la energie reprezintă un alt exemplu de povară auto-impusă.
“Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei, făcând industriile noastre necompetitive. Prețurile energiei în UE sunt triple față de cele din SUA sau China, ceea ce determină închiderea fabricilor europene sau relocarea lor în alte regiuni. Aceasta nu reprezintă doar un semnal de alarmă, ci o tragedie economică în curs de desfășurare. Pe plan global, Europa pierde teren într-un mod îngrijorător. În anul 2000, PIB-ul UE constituia aproximativ 34% din PIB-ul global; astăzi, această contribuție a scăzut sub 15%, iar declinul continuă. Nicio companie europeană nu se mai află printre primele 20 la nivel mondial în funcție de capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare sunt semnificativ inferioare celor din SUA sau China. Google, de exemplu, investește mai mult în cercetare decât toate armatele Europei la un loc,” a subliniat ministrul Burduja.
Ministrul consideră că “România are însă oportunitatea de a demonstra că există o altă cale,” având la dispoziție gaze naturale, hidrocentrale ce așteaptă finalizarea, proiecte nucleare în parteneriat cu aliați strategici, și potențialul de a deveni un lider energetic regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania).
“Ceea ce ne este necesar este voință politică și decizii curajoase care să prioritizeze bunăstarea cetățenilor. Europa trebuie să conștientizeze că prosperitatea economică și inovația nu decurg din reglementări excesive sau din politici care subvenționează economiile altor țări. Avem nevoie de o economie axată pe producția locală, pe locuri de muncă bine remunerate și pe sprijinirea industriei interne. Este timpul ca întreaga Europă să-și redefinească prioritățile, alegând un „Smart Deal” care să ne readucă pe harta economică globală. Împreună pentru români, România și o Europă competitivă,” a concluzionat el.
Cu două zile înainte, același Burduja a susținut că “politicile de înverzire ale Uniunii Europene, deși bine intenționate, riscă să transforme economiile europene în victime ale birocratizării și ale deciziilor neadaptate realităților economice”.
Ce spunea, marți, Burduja:
“Raportul Draghi m-a convins, așa cum reies și statistici recente, că Uniunea Europeană, care a produs doar 3% din cărbunele mondial în 2024 și a emis mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2, își aplică singură cele mai dure politici de mediu.
Aceasta nu reprezintă un drum către prosperitate. Președintele Trump a demonstrat ieri lumii că democrațiile sunt puternice doar atunci când economiile lor sunt puternice. Iar o economie puternică ce produce energie sigură, accesibilă și abundentă, menține fabricile deschise, scade prețurile și asigură hrană pentru fiecare familie.
România dispune de toate resursele necesare pentru a deveni un lider regional în energie:
– Suntem primii producători de gaze naturale din UE și avem centrale pe cărbune care pot fi modernizate conform celor mai noi tehnologii BAT, cu emisii reduse și eficiență înaltă.
– Construim un nou program nuclear românesc, alături de parteneri strategici din SUA, Canada, Italia, Franța, Coreea de Sud și Japonia.
– Avem în desfășurare numeroase proiecte hidroenergetice, demarate de zeci de ani, pe care ne angajăm să le finalizăm, având astfel potențialul de a deveni motorul energetic al Europei de Est, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei.
Ceea ce ne-ar putea împiedica este birocrația excesivă și un Green Deal care ignoră realitățile de pe teren. De aceea, liderii PPE au subliniat importanța unei dezbateri serioase despre viitorul Green Deal-ului UE. Este timpul să ne trezim! Dacă nu acționăm acum, vom pierde ultima oportunitate de a reconstrui economia europeană pe baze solide.
România trebuie să aibă curajul să spună adevărul: europenii merită să plătească mai puțin pentru energie, iar noi putem oferi soluția. Este simplu: o producție masivă de energie conduce la prețuri scăzute, iar prețuri scăzute înseamnă bunuri și servicii ieftine produse în UE, resulting în o calitate mai bună a vieții pentru fiecare român și european, locuri de muncă mai bine plătite și competitivitate europeană. Aceasta este o ecuație simplă, pe care Comisia Europeană trebuie să o înțeleagă.
În perioada următoare, intenționez să prezint în Guvern un raport detaliat despre efectele negative ale politicilor ‘Green Deal’ asupra sectorului energetic românesc. Iar mă angajez, așa cum am făcut mereu, să acționez în interesul țării mele.
România are energia de care Europa are nevoie. Vom avea suficient pentru noi și pentru vecinii noștri, de la Chișinău până la Viena. Dar, pentru a realiza acest lucru, trebuie să luăm decizii curajoase și să renunțăm la iluzia că o economie slabă poate susține o democrație puternică. România trebuie să fie puternică, pentru ca Europa să fie puternică!”
România și producția energiei pe bază de cărbune
În România, cărbunele contribuie cu aproximativ 10% la producția națională de electricitate, fiind pe locul patru, după producția hidro (35%), nucleară (25%) și eoliană (15%). Guvernul intenționează să renunțe treptat la cărbune în mixul energetic național până în 2032, dar termenul ar putea fi extins din cauza întârzierilor în finalizarea centralelor pe gaz.
În comparație, Bulgaria plănuiește să renunțe la centralele pe cărbune până în 2029, iar Cehia are ca obiectiv anul 2033, în timp ce Polonia vizează utilizarea energiei din cărbune până în 2049.