Politica

Bugetul pe 2025, la dezbatere în Parlament/ Ciolacu: România seamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani

 

Bugetul de stat pentru anul 2025 a fost supus dezbaterii în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. După cum s-a întâmplat în ultimii ani, atmosfera este una agitată.

UPDATE

Premierul Marcel Ciolacu a început prezentarea bugetului cu un protest din partea parlamentarilor USR, care au cerut demisia sa în urma scandalului Nordis. Premierul a menționat că poate lua o pauză pentru ca USR-iștii să se manifeste, dar nu a făcut-o.

Declarațiile lui Ciolacu:

Există două critici mari care cernează acest buget – în mod paradoxal, acestea fiind în totală opoziție una față de cealaltă. Unii afirmă că este un buget de austeritate, în timp ce alții consideră că, dimpotrivă, este unul optimist și că statul cheltuiește prea mult. Austeritatea a însemnat, de exemplu, acțiunile din 2010: tăieri de salarii pentru bugetari și pensii, creșterea TVA-ului și împrumuturi de la FMI. Noi nu intervenim asupra veniturilor românilor aflate în plată. Nici în privința pensiilor, unde anul trecut am avut o creștere medie de 40%, nici în ceea ce privește salariile, unde avansul anual fost de aproape 25%.

Nu vom crește TVA-ul, deoarece acest lucru ar afecta nivelul de trai al populației, în special al celor cu venituri mici. De asemenea, nu avem nevoie de banii FMI, ci folosim fonduri europene și resurse din PNRR! În acest sens, bugetul propune cea mai mare alocare de fonduri din surse europene de la aderarea la Uniunea Europeană, având la dispoziție peste 17,5 miliarde euro în acest an. Voi pune o presiune semnificativă pe fiecare ministru și autoritate publică să utilizeze acești bani eficient! Nu avem austeritate atunci când în acest buget am crescut investițiile la 150 de miliarde de lei pe an.

Am alocat resurse suplimentare pentru toate domeniile în care așteptările românilor sunt ridicate. Avem cu 35% mai multe fonduri pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcția de autostrăzi și căi ferate și cu 10% mai mult pentru modernizarea educației. Aceste fonduri vor ajunge, în principal, la companii românești de construcții, furnizori de servicii și echipamente, precum și la firme locale de IT. Așadar, acestea vor stimula economia locală.

Nu putem vorbi de austeritate atunci când susținem dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Atunci când finanțăm toate marile programe de investiții în comunitățile din țară, nu ajutăm primarii, ci îmbunătățim viața a sute de mii de oameni prin drumuri asfaltate și racordare la apă și gaze. Aceste proiecte sunt realizate de sute și mii de firme locale din regiuni. Aceste fonduri sunt esențiale pentru întreaga economie românească și nu se poate susține austeritatea când nu am anulat niciuna dintre schemele de ajutor de stat pentru companiile românești.

De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, care are un buget de 1 miliard euro, inclusiv scheme de ajutor pentru investiții regionale și stimulente pentru investiții mari în România. De la Construct Plus, pentru materiale de construcție, până la InvestAlim pentru investiții în fabrici de procesare a materiilor prime agricole și alimente. Toate aceste scheme sunt bugetate, totalizând miliarde de euro anual pentru susținerea a peste 11.500 de firme românești prin granturi, suport pentru dobânzi și comisioane sau oferind garanții.

Referitor la a doua critică – că bugetul este prea generos în ceea ce privește cheltuielile. Am auzit un om de afaceri cunoscut spunând că bugetul unei țări ar trebui să fie similar celui unei firme, fără costuri mai mari decât veniturile. Însă, această abordare simplistă nu reflectă realitățile economice ale României.

Nu există stat european modern care să nu fi avansat prin cheltuieli bugetare semnificative, așa cum au făcut și noi. Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia au cheltuit masiv – nu doar din fonduri europene. Comparând gradul de îndatorare publică al acestor țări, România se află la jumătate din nivelul lor! Anii 2025 și 2026 vor fi cei mai importanți pentru dezvoltarea noastră, așa cum a fost acceptat de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Avem o oportunitate enormă pentru a ne dezvolta țara în următorii 7 ani, timp în care ne angajăm să reducem deficitul la 7% din PIB.

Critica de a cheltui prea mult pentru a susține veniturile românilor este o altă acuzație adusă bugetului. Cei care o fac uită că, fără acest efort de convergență economică, am fi avut un deficit chiar mai grav de forță de muncă în economie. Creșterile constante ale salariului minim au adus câștigul salarial mediu în România peste 1.000 de euro net lunar! Aceasta a permis creșterea numărului de angajați, inclusiv a celor reveniți din străinătate, deși mai este mult până la necesarul economiei.

Aceste perspective conturează criticile extreme la adresa bugetului. Un exemplu relevant este plafonarea prețurilor la energie și gaze, care este criticată atât pentru cheltuieli excesive, cât și pentru posibilele consecințe negative în cazul în care nu continuăm această măsură.

Dragi colegi, am ales o abordare echilibrată, construcând un buget de dezvoltare care propune și o reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului. Am demarat o restructurare a aparatului bugetar, atât din perspectiva numărului de posturi, cât și prin comasarea instituțiilor. Pregătim o reglementare unitară pentru a stopa abuzurile cu prime și bonusuri exagerate, precum și pensii nejustificate pentru directorii companiilor de stat. Nu se poate obține performanță fără să fie pe deplin justificate bonusurile. Voi insista asupra reducerii deficitului bugetar la 7% din PIB.

Așadar, solicit tuturor angajaților statului să gestioneze eficient fiecare leu din buget. Cer ministrului Finanțelor să supravegheze îndeaproape fiecare cheltuială și, prin ANAF, să se asigure că toate veniturile sunt colectate, inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale. Toți ne dorim o „Țară ca afară”, dar cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE, nu putem să obținem acest lucru. Venituri reduse înseamnă cheltuieli reduse.

Suntem într-un cerc vicios pe care trebuie să-l rupem, iar acest buget își propune tocmai acest lucru. Este un buget prudent, mai degrabă decât optimist, deoarece prudența caracterizează ministerul Tánczos Barna. Acesta a impus principii corecte, inclusiv un fond de solidaritate la nivel național, care echilibrează finanțările între județe, atenuând dezechilibrele regionale. De asemenea, propune alocări pentru administrația locală în baza datelor reale, mai apropiate de realitate, și nu doar pe statistici. Aceasta reprezintă o schimbare fundamentală în pregătirea unei alte priorități mari a guvernării, reforma administrativ-teritorială.

În concluzie, avem toate motivele să ne dorim continuarea dezvoltării țării noastre, dar trebuie să fim prudenți și foarte hotărâți în reducerea deficitului bugetar. Cel puțin 12 țări europene adoptă măsuri pentru reducerea deficitelor, asemenea nouă, în contextul incertitudinii economice crescânde la nivel mondial. Continuarea războiului din Ucraina generează efecte negative în toată Europa. Țările europene spre care exportăm 70% din totalul nostru sunt în recesiune sau înregistrând creșteri slabe. Conform celor mai recente date Eurostat, Germania, Austria și Estonia au avut al doilea an de cădere economică. În ultimele trei luni din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au intrat în declin.

Noi am reușit să menținem economia pe un curs ascendent și avem această oportunitate să continuăm pe acest drum. Nu avem altă soluție decât să curățăm propria ogradă și să investim masiv. Aceste investiții generează un efect de multiplicare economică, inclusiv venituri mai mari la buget.

Recent, am întâlnit fondatori internaționali esențiali ai economiei românești, precum Banca Mondială și mari fonduri americane de investiții. Interesant este că aceștia au o părere mai favorabilă despre potențialul țării noastre decât mulți români. Recent, șeful FMI pentru regiunea Europei Centrale și de Est a afirmat la Viena că România seamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani în ceea ce privește evoluția economică. Adevărul este că în ultimii 10-15 ani, cu mari eforturi, am obținut o poziție economică mult mai favorabilă decât în toată istoria modernă.

Pe piață există fonduri, depozitele bancare depășesc creditele, iar mulți antreprenori români dispun de resurse financiare semnificative, cu care acum se extind în afaceri internaționale.

Suntem o economie deschisă, modernă, având acces la fluxuri financiare și de capital, putând opera liber în întreaga lume. Acest buget este conceput pentru a sprijini România să avanseze pe calea dezvoltării. Prin urmare, votul pentru bugetul pe 2025 reprezintă cea mai responsabilă decizie, arătând că am învățat un lucru fundamental: să nu mai subminăm realizările obținute cu atâta muncă.

+++

Conform programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13:00, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci vor depune rapoartele referitoare la proiectul legii bugetului de stat și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale pentru 2025.

Apoi, Birourile permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, vor stabili timpul alocat pentru dezbaterea în plen a bugetului.

Plenul reunit este programat să dezbată bugetul în jurul orei 14:00.

Proiectul de buget pe 2025 a fost aprobat de Guvern pe 1 februarie.