
Bugetul de stat pentru 2025 a fost discutat miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. După șapte ore de dezbateri într-o atmosferă tumultoasă, parlamentarii s-au reunit după ora 22:00 pentru a exprima votul final.
UPDATE
Proiectul de lege a bugetului, precum și cel al asigurărilor de stat pentru 2025, au fost adoptate cu 255 voturi “pentru” și 192 de voturi “contra”.
Aceste legi vor fi trimise acum pentru promulgare președintelui.
+++
Parlamentul a încheiat dezbaterile privind articolele și anexele proiectului legii bugetului de stat și al bugetului de stat pentru asigurările sociale.
În comparație cu varianta Guvernului, proiectul bugetului de stat a suferit aproximativ 60 de modificări în comisiile de buget, toate aprobate de plen. Aceste modificări includ ajustări de formă, rectificări și alocări suplimentare, dintre care 34 de amendamente sunt destinate Secretariatului de Stat pentru Culte, pentru salarizarea personalului clerical și renovarea, reparația sau construcția de biserici, conform Agerpres.
A fost eliminată alocarea inițială de 700.000 lei în bugetul Curții Constituționale, destinat decontării medicamentelor angajaților instituției și foștilor judecători pensionați.
Un alt amendament admis prevede alocarea a 35.125.000 lei pentru lucrări de intervenție la clădirile și instalațiile Institutului Clinic Fundeni.
+++
Prezentarea bugetului de către prim-ministrul Marcel Ciolacu a început cu un protest din partea parlamentarilor USR, care i-au cerut demisia în contextul scandalului Nordis. Premierul a sugerat că ar putea face o pauză pentru ca USR-iștii să se exprime, dar nu a procedat în acest sens.
De asemenea, parlamentarii AUR au venit cu pancarte ce reprezentau un avion și mesajul “Demisia, Marcel Ciolacu! Pa! Pa!” alături de “Nordis” și o busolă.
Declarațiile lui Ciolacu:
Sunt două mari critici aduse acestui buget – în mod paradoxal, opuse una față de cealaltă. Unii afirmă că bugetul este auster, în timp ce alții îl consideră prea optimist, spunând că statul cheltuie prea mult. Austeritate înseamnă ceea ce s-a întâmplat în 2010: tăieri de salarii și pensii, creșterea TVA-ului și împrumuturi de la FMI. Noi nu afectăm veniturile românilor, fie că vorbim de pensii, unde anul trecut s-a înregistrat o creștere medie de 40%, fie de salarii, cu o majorare anuală de aproape 25%.
Nu creștem TVA-ul, deoarece aceasta ar afecta nivelul de trai al populației, în special al celor cu venituri mici. De asemenea, nu avem nevoie de banii FMI, având la dispoziție fonduri europene și resurse din PNRR. Acesta este motivul pentru care bugetul nostru include cea mai mare alocare de resurse din fonduri europene de la aderarea la Uniunea Europeană. Anul acesta dispunem de peste 17,5 miliarde euro și voi exercita o presiune considerabilă asupra fiecărui ministru și autoritate publică pentru a cheltui acești bani până la ultimul cent. Nu poate fi vorba de austeritate atunci când investițiile au fost majorate la 150 miliarde lei pe an, așa cum am realizat prin acest buget.
Am alocat sume suplimentare pentru toate domeniile în care așteptările românilor de la stat sunt mari. Avem cu 35% mai mult pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcția de autostrăzi și căi ferate și cu 10% în plus pentru modernizarea educației. Acești bani ajung, în principal, la companii românești de construcții, furnizori de servicii și echipamente, precum și firme locale de IT. Adică, ajung în inima economiei.
Nu poate fi vorba de austeritate când sprijinim dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Finanțând marile programe de investiții în comunitățile din țară, nu ajutăm primarii, ci îmbunătățim viața a sute de mii de locuitori prin drumuri asfaltate și racordarea la apă și gaz. Aceste proiecte sunt realizate de sute și mii de firme locale, de toate dimensiunile, din regiunile respective. Fondurile acestea sunt vitale și susțin, în final, mediul antreprenorial din România. Nu se poate vorbi despre austeritate cât timp nu am retras niciuna dintre schemele de ajutor de stat pentru susținerea companiilor românești.
De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, care are o alocare de 1 miliard euro, de la schemele de ajutor pentru investiții regionale până la sprijinul stimulării marilor investiții în România. Totodată, schemele de asistență pentru materiale de construcții și investițiile în fabrici de procesare a materiilor prime agricole și alimentelor sunt bugetate, având miliarde de euro anual prin care sprijinim peste 11.500 de companii românești.
Acum, să discutăm despre cealaltă critică, aceea că bugetul este prea generos în privința cheltuielilor. Am auzit un om de afaceri cunoscut spunând că bugetul unei țări ar trebui să fie similar cu cel al unei firme, fără costuri mai mari decât veniturile. Asemenea viziuni sunt extrem de simpliste și nu iau în considerare realitățile economice și contextul de dezvoltare în care se află România.
Nu există stat european modern care să nu fi evoluat, asemenea nouă, prin utilizarea deficitelor bugetare semnificative. Țări precum Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia au cheltuit masiv, nu doar din fonduri europene. Comparând gradul de îndatorare publică al României cu cel al altor țări, constatăm că suntem la jumătate. Însă, anii 2025 și 2026 sunt anii de vârf în procesul nostru de dezvoltare – această realitate este recunoscută de partenerii noștri din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am câștigat o fereastră de oportunitate de 7 ani pentru a dezvolta țara aceasta, și intenționez să o folosesc din plin, onorând în același timp angajamentele asumate față de Comisie privind reducerea deficitului și încadrându-ne în 7% din PIB.
Criticii spun că cheltuim prea mult pentru a proteja veniturile românilor. Însă aceștia omitem deliberat un aspect esențial. Fără acest efort major de convergență economică a României cu Uniunea Europeană în ceea ce privește veniturile și puterea de cumpărare, am fi fost, în prezent, în lipsă de forță de muncă în economie. Prin majorarea constantă a salariului minim, am reușit să atingem o medie de câștig salarial net de peste 1.000 de euro lunar, ceea ce a facilitat creșterea numărului de angajați, inclusiv a celor care s-au întors din muncă în Europa, deși rămânem mult sub necesarul de forță de muncă al economiei.
Acestea sunt, deci, perspectivele extreme în evaluarea acestui buget. Un exemplu care întruchipează cel mai bine situația actuală este plafonarea prețurilor la energie și gaze. Suntem acuzați simultan că am cheltuit prea mult pentru această plafonare și că trebuie să o terminăm rapid, dar suntem și avertizați că, dacă nu continuăm, va fi o apocalipsă a facturilor energetice.
Stimați colegi, noi am preferat o abordare echilibrată și prudentă, construind un buget de dezvoltare care include și o reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului. Am început deja o restructurare a aparatului bugetar, atât în ceea ce privește numărul posturilor, cât și reducerea numărului de instituții bugetare prin comasare. Pregătim de asemenea o reglementare unitară pentru a stopa practicile aberante cu prime, bonusuri sau pensii excesive încasate de conducătorii companiilor de stat. Performanța trebuie să fie clar definită: fără rezultate concrecte, nu ar trebui să existe bonusuri. Mă voi asigura că reducerea deficitului bugetar va respecta procentul de 7% din PIB.
Așadar, solicit tuturor angajaților statului să gestioneze eficient fiecare leu cheltuit din buget. De asemenea, îi cer Ministrului Finanțelor să monitorizeze cu atenție fiecare cheltuială, iar prin ANAF să colecteze toate veniturile bugetare, inclusiv prin diminuarea evaziunii fiscale. Ne dorim cu toții o “Țară ca afară”, dar cu venituri bugetare cu 12% din PIB sub media Uniunii Europene, acest lucru nu poate fi realizat. Venituri scăzute implică cheltuieli scăzute.
Să ne eliberăm din acest cerc vicios, iar acest buget își propune tocmai asta. Este un buget prudent, nu optimist. Prudența îl caracterizează pe ministrul Tánczos Barna. Este un profesionist care a impus principii corecte, precum fondul de solidaritate național, ce echilibrează finanțările între județe, diminuând dezechilibrele regionale. Aceasta propune, de asemenea, resurse pentru administrația locală bazate pe cifre mai apropiate de realitate, conform ultimului recensământ, nu pe statistici vechi. Aceasta este o schimbare fundamentală ce precede demararea reformei administrative și teritoriale, aflată în centrul priorităților guvernării.
În concluzie, avem toate motivele să dorim dezvoltarea continuă a țării, dar trebuie să fim prudenți și foarte determinați în privința reducerii deficitului bugetar. Cel puțin 12 țări europene implementează măsuri de diminuare a deficitelor, iar noi facem același lucru, deoarece incertitudinea economică crește la nivel global. Continuarea conflictului din Ucraina generează efecte negative în toată Europa. 70% din exporturile noastre sunt direcționate spre țări care, în prezent, sunt în recesiune sau au creșteri modeste. Conform celor mai recente date de la Eurostat, Germania, Austria și Estonia au avut al doilea an consecutiv de scădere economică. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda se confruntă cu scăderi economice.
Noi am reușit să menținem economia în creștere și avem șansa de a continua detta direcție. Soluția este să facem ordine în propriile afaceri și să investim masiv. Aceste investiții generează un efect de multiplicare economică, crescând veniturile bugetului.
Recent, m-am întâlnit cu investitori internaționali importanți pentru România, precum Banca Mondială și mari fonduri americane de investiții. Spre surprinderea mea, aceștia au o părere mai optimistă despre potențialul țării noastre decât mulți români. Mai mult, recent, șeful FMI pentru Europa Centrală și de Est a afirmat, la Viena, că România seamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani din punct de vedere al evoluției economice. Adevărul este că, în ultimii 10-15 ani, am făcut progrese semnificative și am îmbunătățit considerabil situația economică în România.
Există capital în piață, depozitele bancare depășesc creditele iar mulți antreprenori români dispun acum de resurse financiare considerabile, pe care le folosesc pentru a se extinde pe piețele externe.
Suntem o economie deschisă, occidentală, cu acces la fluxuri financiare și de capital, având capacitatea de a circula liber pe orice piață. Acest buget este construit pentru a sprijini România în drumul său spre dezvoltare. Așadar, votarea bugetului pe 2025 reprezintă cea mai responsabilă opțiune, demonstrând că am învățat lecția esențială: să nu risipim ceea ce am realizat cu atât de mult efort.
+++
Conform programului adoptat de conducerea Parlamentului, până la ora 13:00, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci trebuie să prezinte rapoartele referitoare la proiectul legii bugetului de stat și al legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025.
Ulterior, Birourile permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, vor decide asupra timpilor de dezbatere în plen pentru buget.
În jurul orei 14:00, este programată o plenare reunită pentru dezbaterea bugetului.
Proiectul de buget pentru 2025 a fost aprobat de Guvern pe 1 februarie.