Nicușor Dan discută public problemele din justiție cu magistrați

Discuția a început la ora 10:00 și este transmisă live de Administrația Prezidențială.

Liviu Cârneci, judecător la Secția Penală de la Tribunalul Covasna, a declarat că sistemul de justiție nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecție, iar în ultimii ani s-a consolidat un sistem oligarhic în justiție, care are centrul de greutate la vârful Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit News.ro

”Am comunicat către Administrația Prezidențială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncțional. Problema reală este că sistemul de justiție nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecție. Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistrațiilor și selecția oamenilor care optează pentru funcții de conducere după alte criterii decât cele meritocratice. În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în justiție, al cărui centru de greutate se află la vârful Înaltei Curți de Casație și Justiție și al CSM-ului”, a afirmat judecătorul Liviu Cârneci de la Tribunalul Covasna.

El a susținut că toate procedurile care influențează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparență. 
 
”Prin legile de justiție adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria și fixa în timp anumite funcții-cheie în ierarhia sistemului judiciar. Chiar dacă persoana care se află acum la vârful conducerii sistemului judiciar va pleca, mecanismele vor continua să rămână și sistemul va funcționa cu aceleași metehne. Când spun metehne, mă refer la faptul că absolut toate procedurile ce influențează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparență și prin lipsa unor garanții minime de obiectivitate”, a transmis judecătorul Liviu Cârneci. 
 
Acesta a menționat că există un dublu standard în activitatea Inspecției Judiciare. 
 
”Și, în acest context, aș vrea să dau câteva exemple concrete, să mă refer concret la procedura cercetării disciplinare, de exemplu. În primul rând, există un dublu standard în activitatea Inspecției Judiciare. Anumiți judecători desfășoară activități care presupun o apropiere vizibilă de actori politici. Spre exemplu, sunt judecători care au fost propuși drept ministru al Justiției în timp ce dețineau această calitate de judecători și nu li s-a întâmplat absolut nimic. Sunt judecători care postează pe rețelele socializare mesaje care sfidează efectiv bunul simț, nu li s-a întâmplat absolut nimic. În schimb, sunt alți judecători cărora li s-au aplicat sancțiuni disciplinare disproporționate, inclusiv excluderea din magistratură pentru activități care nici măcar nu pot fi încadrate ca abatere disciplinară”, a afirmat judecătorul de la Tribunalul Covasna. 
 
El a amintit că au fost cazuri de magistrați excluși din magistratură, iar aceste decizii au fost anulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. 
 
”Nu sunt absolut deloc consecințe negative pentru magistrații care iau astfel de decizii abuzive de la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Spre exemplu, în cazul domnului Dănileț care a fost exclus din magistratură pentru o activitate de-a dreptul begignă, unii dintre magistrați se poate considera că au fost promovați. Spre exemplu, unul dintre magistrații care a decis excluderea din magistratură a domnului Dănileț a fost numit secretar general al Ministerului Justiției, un alt magistrat a fost numit director al Institutului Național al Magistraturii. Un alt magistrat ocupă, în prezent, funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiției. În acest context, în condițiile în care există clar un dublu standard al Inspecției Judiciare, magistrații resimt o stare de temere generalizată cu privire la posibile abuzuri, pentru că fiecare aspect din cariera lor este controlat”, a afirmat judecătorul Liviu Cârneci.

+++

Președintele Asociației Forumul Judecătorilor din România, Dragoș Călin, a precizat că singura soluție pentru a remedia aspectele semnalate de magistrați este o modificare rapidă a legilor justiției.

”Este extrem de important ca aspecte care constituie, de fapt, regrese ale sistemului judiciar și care derivă din legile care au fost adoptate în 2022 să fie cunoscute de întreaga opinie publică. Sunt chestiuni pe care trei asociații foarte mari de judecători și procurori – Forumul judecătorilor, Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorului și Ințiativa pentru Justiție – le-au indicat încă din 2022. Am spus că, în situația în care aceste legi vor fi adoptate, se va ajunge la astfel de deficiențe și credem că, independent de situațiile particulare pe care mulți dintre colegii noștri le-au prezentat, singura soluție importantă pentru a putea remedia cumva aceste aspecte este o modificare rapidă a legilor justiției”, a afirmat Dragoș Călin, în cadrul discuțiilor care au loc, luni, la Palatul Cotroceni.

Acesta a explicat că toate aceste chestiuni sunt strâns legate de aspecte pe care diverse organisme internaționale le-a semnalat cu privire la legile justiției.

”Spre exemplu, Comisia de la Veneția a cerut în două avize consultative revenirea competențelor de urmărire penale referitor la magistrați la Direcția Națională Anticorupție”, a declarat Dragoș Călin.

De asemenea, o altă recomandare făcută este ca transferurile judecătorilor să fie realizate în cadrul unui proces în care sunt stabilite clar criteriile.

”Spre exemplu, se prevede în aceste recomandări că transferurile judecătorilor în cadrul secțiilor instanței sau între instanțe ar trebui efectuate printr-un proces în care sunt stabilite în mod explicit criteriile de transfer și în care organismul responsabil cu luarea deciziilor cu cu privire la transfer oferă o justificare clară și întemeiată pentru transfer sau pentru refuz, ca delegările și detașările judecătorilor la alte instanțe sau instituții să se facă pe o perioadă fixă și limitată, dar nu mai mult de șase luni, nici într-un caz ani de zile, cum există o practică în România care nu poate fi negată. De asemenea, mutarea între secții a unui judecător ar trebui efectuată numai pe acordul scris al judecătorului respectiv”, a mai afirmat Dragoș Călin.

El a menționat că sunt argumente solide pentru a fi realizate modificări legislative.

”Există un fond solid de argumente pentru a încerca modificări legislative. Din păcate, în niciun fel de profesie nu există posibilitatea de a reglementa doar intern aceste lucruri, ci trebuie o intervenție exterioară, iar cel mai îndreptățit este Parlamentul României, care se bucură de legitimitatea, alegerea cetățenilor români. Deci, ca atare, există un for. Aceste reglementări trebuie puse în discuție, noi reglementări trebuie puse în discuție, trebuie acceptată necesitatea modificării legilor justiției”, a transmis Dragoș Călin.

+++

Lista Magistraților participanți la discuțiile cu magistrații de la ora 10:00

 1.⁠ ⁠Dragoș Cătălin, președinte Asociația Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București

 2.⁠ ⁠Alin Bodnar, Secretar General Asociația Forumul Judecătorilor, judecător la Tribunalul București

 3.⁠ ⁠Mihai Cătălin Constanstin, judecător Curtea de Apel Ploiesti

 4.⁠ ⁠Andrei Soare – Judecător Tribunalul Brașov

 5.⁠ ⁠Liviu Cârneci, judecător Tribunal Covasna

 6.⁠ ⁠Daniel Ungureanu, procuror Parchet de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

 7.⁠ ⁠Deriuș Laura, procuror Parchet Judecătoria Sector 1, București

 8.⁠ ⁠Vartic Marius Catalin, fost procuror DNA timp de 26 de ani, pensionat

 9.⁠ ⁠Alexandru Oancea, procuror Judecătoria Gherla, eliberat din funcția la data de 01 noiembrie prin decret prezidențial, la inaintarea demisiei

10.⁠ ⁠Bogdan Pârlog , președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, procuror militar

11.⁠ ⁠Cristian Anghel, fost procuror la Parchet Tribunalul București și DNA, a ocupat o perioada funcțiile de consilier juridic și director ajunct in Ministerul Justiției. Pensionat in octombrie 2025.

Magistrații se plâng de interferențe politice în justiție, legislație cu multe lacune și puterea concentrată în mână a puțini oameni, care, ajutați de legislația slabă, reușesc să-i reducă la tăcere pe cei mai vocali prin cercetări disciplinare.

+++

Președintele a susținut duminică o declarație de presă în care a spus că au fost extrem de puțin magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții față de cele o mie de persoane care au semnat scrisoarea publică în care reclamă neregulile din justiție.

“Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și cam 20 de magistrați în numele unor asociații de magistrați. Și s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrații le-au perceput. În mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe luni (când are loc întâlnirea de la Cotroceni – n.r.). Au existat mesaje de influențare, intimidare. Apoi, multă lume, din ce o să vedem, multă lume, mulți dintre cei care ne-au scris, au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă de participare la o astfel de întâlnire să aibă repercursiuni. Și am ajuns inclusiv la, în fine, propunerii nepotrivite. Să vină pe rând și să stea în diferite săli pe aici ca să nu se intersecteze, sau chiar colegii mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Totuși, e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta”, a spus președintele.

Sinteza observațiilor transmise de magistrați și alți actori din sistemul judiciar privind funcționarea justiției, independența magistraților și mecanismele privind cariera magistraților

Prezentul raport, publicat de Administrația Prezidențială, sintetizează observațiile scrise transmise direct în atenția Președintelui României de magistrați activi sau retrași din activitate, în perioada 11 – 19 decembrie 2025, în contextul: dezbaterilor publice privind sistemul de justiție, declarațiilor publice ale unor magistrați, pozițiilor divergente exprimate la nivel instituțional în sistemul de justiție, luărilor de poziție din rândul societății civile și articolelor de presă (inclusiv o investigație jurnalistică).

O parte relevantă din observațiile transmise accentuează necesitatea asigurării caracterului confidențial al identității magistraților, unii dintre aceștia alegând să nu își devoaleze identitatea (ci doar instanța/parchetul ori circumscripția de proveniență), motivele recurente indicând „teama de consecințe” sau „frica de represalii” de natură a afecta evoluția profesională ulterioară (e.g. cercetări disciplinare, afectarea dosarelor de promovare, delegare, detașare), inclusiv prin formulări de tipul „motivul pentru care am folosit un nume fictiv în mesaj este că, recunosc, îmi este frică de consecințele acțiunii mele în interiorul sistemului, în condițiile în care am muncit enorm și am sacrificat multe pentru a ajunge magistrat”.

Raportul complet poate fi citit AICI.